Lois Xvi hà avutu à aumentà l’imposti per e ragioni chì avete amparatu in a sezione precedente. Cumu pensate chì u puderia esse andatu à fà questu? In Francia di u vechju Regime, u monarcho ùn hà micca u putere di impone tassi sicondu a so vulintà. Piuttostu à chjamà una riunione di e stivali Generale chì passa i pruposti e so pruposte per l’novi tassi. E states general era un corpu puliticu à quale e trè state anu mandatu i so rappresentanti. Tuttavia, u monarchu solu puderia chjamà una riunione di stu corpu. L’ultima volta chì hè stata fatta era in 1614.

U 5 1789, u carne leus si chjamavanu una assemblea di e estate generale à passà e pruposte per l’imposture novi. Una Sala Respultendente in VERSAILLY hè stata pronta à accoglie i delegati. I primi è i secondi statali anu mandatu à 300 rapprisentanti stessu, chì eranu assittati in fila davanti à i dui lati, Mentre i 600 membri avianu à fà a spalle. A terza dumenica era ripresentata da i so membri più prusperu è educati. I paisani, l’artighjani è e donne eranu nigurate entrata à l’assemblea. Tuttavia, terza diritti è e esigenze sò stati listati in alcune 40.000 lettere chì i rapprisentanti sò purtati cun elli.

Vutendu in l’estate Generale in u passatu sò stati cundottu à u principiu chì ogni dumuedimu. Sta volta Louis XVI hè statu determinatu à cuntinuà a stessa pratica. Ma i membri di u terzu immubiatu chì voce ora esse realizata da l’assemblea cum’è un tuttu sene, induve ogni membru avissi fattu un votu. Chistu era unu di i principii demucratici si mette in filosofi cum’è Rousseau in u so libru t esse un cuntrattu suciale. Quandu u rè hà rituvatu sta pruposta, i membri di u terzu camminu fora da l’assemblea di a prutesta.

I rapprisinanti di u terzu in a vivavanu cum’è e robba per a nazione francese interena. U 20 ghjugnu chì si riuniscenu in a sala di una corte di tennis interni in i motivi di Versailles. Anu dichjaratu chì un assemblea naziunale è inbricà micca di disperse finu à esse scacciati à a custituzione per u francese chì avissi limitu i puteri di u monarchu. Eranu guidati da Mirabeau è Abbe siey. Mirabeau hè natu in una famiglia nobru ma era cunvinta di a necessità di fà parlà cun una sucità di u privilegi feudali. Hè purtatu un ghjurnale è consegnatu discorsi putenti à a ghjente assemblata à Versailles. I Abbe sie, uriginale s’avidecre, scrivite un pamplet influente chjamatu ‘Chì hè u terzu immubiliariu “?

Mentre l’assemblea naziunale era occupata à Versailles perattacente una Custituzione, u restu di l’ingliba cù turmo in. Un invernu severu avia significatu avutu a cugliera; U prezzu di a pane rosa, spessu di bakers hà sfruttatu a situazione è i pruvisti ingannati. Dopu a spending ore in longhi fila à a panetteria, folla di e donne arrabbiati sfizzi per passà in Parigi. U 14 di luvu, l’apula agitale tempattatu è hà distruttu u Bastille.

In i rumani di campagne in u paese per u paese quell’azzi di l’manor avia bands amimidamente braniera chì eranu in via di crops de distrutte. Catturatu in una frenesia di paura, i paisani in parechji distretti pigliati e casche è pit0chforks è attaccà chateaux. Sguassonu u granu obligatoriu è i documenti brusgiati chì cuntenenu i ricordi di i debiti manoriali. Un gran numaru di nobili fughjiti da e so case, assai di elli migrate à i paesi vicini.

Facciatu cù u putere di i so sughjetti rivolti, Luigi XVI hà infurmitu, a assemblea di azioni è accetta u principiu chì i puteri, esse verificati da una custituzione. A notte di u 4 d’Agostu 1789, l’assemblea passò una decomosa disponsibule di l’abulità di u sistema feudale di l’obbligazione. I pitri sò stati abuliti è sbarcati di a chjesa sò stati cunfiscati. Per cunsiquenza, u guvernu di u guvernu.

  Language: Corsican