Persone ordinarie è i crimini contru l’umanità in India

Cumu si rializeghja i persone cumuni à u Nazismu?

 Parechji seranu u mondu attraversu l’ochji di nazi, è parlanu a so mente in a lingua name. Iddi sentenuvanu odiaghji è rabine si n’andè à elli quandu anu vistu à qualchissia chì paria un Ebreu. Anu marcatu e case di ebrei è informate i vicini suspittosi. Hanu veramente cridutu chì u Nazismu purtà prosperità è migliurà u benessere generale.

 Ma micca ogni tedescu era un nazi. Parechji nazismu di resistenza attiva in l’organizatu, brava a ripressione è a morte. A grande maiurità di i tedeschi, però, eranu passive usati è testimoni o testimi apatetichi. Eranu troppu paura di agisce, per differisce, per prutestà. Preferìanu à guardà luntanu. Pastore Niemoulter, cummunicatu di Risistenza, hà osservatu una ammazzione di u silenziu, trà i crimini inconnati affascinati contr’à e persone in i specie naziosi. Hà scrittu in muvimentu di questu silenziu:

 ‘Prima ghjunghjenu per i cumunisti,

Ebbè, ùn era micca un cumunistu

 Cusì aghju dettu nunda.

Dopu vinutu per e demucratici suciali,

Ebbè, ùn era micca un demucraticu suciale

Cusì ùn aghju fattu nunda,

Dopu sò ghjunti per l’Unioni cummerciale,

Ma ùn era micca unione cummerciale.

 È dopu ghjunsenu per i Ghjudei,

Ma ùn era micca un Ebreu – cusì aghju fattu pocu.

Allora quand’elli venenu per mè,

Nimu ùn ci hè statu lasciatu quale puderia stà per mè;

ATTIVITÀ

Perchè eSA Kranz Dite, “Pò dì solu per mè? Cumu vede a so opinione?

 Casella 1

Hè stata a mancanza di preoccupazione per e vittime di nazi solu per via di u terrore? No, dice A Lawrence Rees chì intervistanu e persone da diverse profondi per u so cumpagnu recente, ‘The Nazis: Una Avvertimentu Da a Storia’. Erna Kranz, un adulescente tedescu ordinariu in l’anni 1930 è una nanna ora, disse Da a mo propria sperienza puderia dì chì i salarii aumentavanu è a Germania pareva avè rientratu u so sensu di scopu. A putissi dì solu per mè stessu, aghju pensatu chì era un bellu tempu. Mi piaceva .’è i Ghjudei felici in a Germania Nazi hè una storia differente. Charlotte hà registratu i sogni di a ghjente in u so ghjurnale è più tardi li publicò in un libru altamente scunnisciutu chjamatu u terzu rach di fami. Ella descrive quanti ghjudei stessi cumincianu à crede in i stereotipi di i nazi. Sunniavanu di i so nasi hooked, capelli neri è ochji, aspettu ebraici è movimenti di u corpu. L’imagine stereotipiche publicitate in i nazi si appughjanu i Ghjudei. Li anu tombu ancu in i so sogni. I Ghjudei morse parechje morti prima di ghjunghje à a camera di gas.

  Language: Corsican

Science, MCQs